<?xml version="1.0" encoding="UTF-8" ?>
<rss version="2.0" xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/" xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/" xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom">
	<channel>
		<title>bine ai venit pe wWw.ipX.clan.Su</title>
		<link>http://ipx.clan.su/</link>
		<description></description>
		<lastBuildDate>Sat, 08 Mar 2008 18:26:47 GMT</lastBuildDate>
		<generator>uCoz Web-Service</generator>
		<atom:link href="https://ipx.clan.su/news/rss" rel="self" type="application/rss+xml" />
		
		<item>
			<title>Luceafarul xXx</title>
			<description>A fost odata ca-n povesti&amp;nbsp; &amp;nbsp;&lt;br&gt;A fost la o adica&lt;br&gt;Din rude mari imparatesti&lt;br&gt;O prea misto gagica&lt;br&gt;&lt;br&gt;Si era una la babaci&lt;br&gt;Si mandra haimanaua&lt;br&gt;Avea un cur si niste craci&lt;br&gt;De te-apuca damblaua&lt;br&gt;&lt;br&gt;Se fute azi, se fute maine&lt;br&gt;Se fute-o saptamana&lt;br&gt;Stateau la coada vagabonzi&lt;br&gt;La rand ca la smantana&lt;br&gt;&lt;br&gt;Satula ea intr-un tarziu&lt;br&gt;De pula golaneasca&lt;br&gt;Ii dete toti pe usa-ara&lt;br&gt;Si merse la fereastra&lt;br&gt;&lt;br&gt;Luceafarul statea pe cer&lt;br&gt;Intr-un manunchi de stele&lt;br&gt;Ea la el ochii belea&lt;br&gt;Si se zgaia la ele&lt;br&gt;&lt;br&gt;De-atata dor nealinat&lt;br&gt;S-a puricat la piele&lt;br&gt;Si-ntr-un tarziu n-a mai rabdat&lt;br&gt;Si-a inceput sa zbiere&lt;br&gt;&lt;br&gt;Coboara-n jos luceafar bland&lt;br&gt;Coboara de ma fura&lt;br&gt;Sa stau la pieptul tau plapand&lt;br&gt;Sa stau infipta-n pula&lt;br&gt;&lt;br&gt;Si cobori sarac baiat&lt;br&gt;Si cobori saracul&lt;br&gt;Dadu cu curul de pamant&lt;br&gt;De gauri asfaltul&lt;br&gt;&lt;br&gt;Iubita mea cu ochi de lut&lt;br&gt;Si alba ca tingirea&lt;br&gt;Eu pentru! t! ine am cazut&lt;br&gt;Si-mi blestem fericirea&lt;br&gt;&lt;br&gt;Iar dac...</description>
			<content:encoded>A fost odata ca-n povesti&amp;nbsp; &amp;nbsp;&lt;br&gt;A fost la o adica&lt;br&gt;Din rude mari imparatesti&lt;br&gt;O prea misto gagica&lt;br&gt;&lt;br&gt;Si era una la babaci&lt;br&gt;Si mandra haimanaua&lt;br&gt;Avea un cur si niste craci&lt;br&gt;De te-apuca damblaua&lt;br&gt;&lt;br&gt;Se fute azi, se fute maine&lt;br&gt;Se fute-o saptamana&lt;br&gt;Stateau la coada vagabonzi&lt;br&gt;La rand ca la smantana&lt;br&gt;&lt;br&gt;Satula ea intr-un tarziu&lt;br&gt;De pula golaneasca&lt;br&gt;Ii dete toti pe usa-ara&lt;br&gt;Si merse la fereastra&lt;br&gt;&lt;br&gt;Luceafarul statea pe cer&lt;br&gt;Intr-un manunchi de stele&lt;br&gt;Ea la el ochii belea&lt;br&gt;Si se zgaia la ele&lt;br&gt;&lt;br&gt;De-atata dor nealinat&lt;br&gt;S-a puricat la piele&lt;br&gt;Si-ntr-un tarziu n-a mai rabdat&lt;br&gt;Si-a inceput sa zbiere&lt;br&gt;&lt;br&gt;Coboara-n jos luceafar bland&lt;br&gt;Coboara de ma fura&lt;br&gt;Sa stau la pieptul tau plapand&lt;br&gt;Sa stau infipta-n pula&lt;br&gt;&lt;br&gt;Si cobori sarac baiat&lt;br&gt;Si cobori saracul&lt;br&gt;Dadu cu curul de pamant&lt;br&gt;De gauri asfaltul&lt;br&gt;&lt;br&gt;Iubita mea cu ochi de lut&lt;br&gt;Si alba ca tingirea&lt;br&gt;Eu pentru! t! ine am cazut&lt;br&gt;Si-mi blestem fericirea&lt;br&gt;&lt;br&gt;Iar daca tu nu vrei sa vii&lt;br&gt;Cu mine printre astri&lt;br&gt;Ma pis pe ochii tai zglobii&lt;br&gt;Si-n ochii tai albastri&lt;br&gt;&lt;br&gt;Luceafar bland, vedea-te-as mort&lt;br&gt;si putrezit in soare&lt;br&gt;Nu pot ca esti nemuritor&lt;br&gt;Iar eu sunt muritoare.&lt;br&gt;&lt;br&gt;Luceafaru-ncepu sa planga&lt;br&gt;De-si infundase nasul&lt;br&gt;Si ce tupeu de ordinar&lt;br&gt;Se duse-ntai la tat`su.&lt;br&gt;&lt;br&gt;De-mi dai al nemuririi dar&lt;br&gt;Si de ma lasi de-acasa&lt;br&gt;Iti dau o sticla de Cotnar&apos;&lt;br&gt;Si-o oca de spirtoasa&lt;br&gt;&lt;br&gt;De nu ma lasi am sa ma jur&lt;br&gt;Sa cazi rapus de boala&lt;br&gt;Si n-ai sa bei futu-te-n cur&lt;br&gt;Nici apa minerala&lt;br&gt;&lt;br&gt;Taica-su il privi atent&lt;br&gt;Si-i spuse de indata&lt;br&gt;Caci vezi, in el s-au desteptat&lt;br&gt;Instinctele de tata&lt;br&gt;&lt;br&gt;-Copile, vad ca esti bolnav&lt;br&gt;Si ai mancarimi la coaie&lt;br&gt;Dar fata e cu un arab&lt;br&gt;O fute de o-ndoaie&lt;br&gt;&lt;br&gt;Porni luceafaru-napoi&lt;br&gt;Pe drumu-i singuratec&lt;br&gt;Si o gasi pe fata-n pat&lt;br&gt;Cu un mosneag astmatic&lt;br&gt;&lt;br&gt;Ea il vazu pe-un ochi de geam&lt;br&gt;Si-i spuse cu suspine:&lt;br&gt;-Gingasule hipopotam,&lt;br&gt;Coboara pan`la mine&lt;br&gt;&lt;br&gt;El o privi semet si dur&lt;br&gt;Ca un fachir pe ace:&lt;br&gt;-Pleaca de-aici futu-te-n cur&lt;br&gt;Si lasa- ma in pace!&lt;br&gt;&lt;br&gt;Credeai c-ai sa ma amagesti&lt;br&gt;Chemandu-ma pe seara?&lt;br&gt;Belime-ai pula sa-mi belesti&lt;br&gt;De curva ordinara&lt;br&gt;&lt;br&gt;Degeaba ma mai chemi acum&lt;br&gt;sa vin sa rupem patul&lt;br&gt;Caci eu pe curul tau as vrea&lt;br&gt;Sa joc poker in patru&lt;br&gt;&lt;br&gt;Iar sanii tai da altadata&lt;br&gt;Ce-mi provocau emotii&lt;br&gt;Atarna acum asa de jos&lt;br&gt;de-au inundat chilotii&lt;br&gt;&lt;br&gt;Traind in cercul vostru stramt&lt;br&gt;Faceti copii o droaie&lt;br&gt;Dar eu va iert caci sunt un sfant&lt;br&gt;Si-n fond...ma doare-n coaie...&lt;br&gt;&lt;br&gt;&lt;div align=&quot;right&quot;&gt;by ipX&lt;br&gt;&lt;/div&gt;</content:encoded>
			<link>https://ipx.clan.su/news/2008-03-08-16</link>
			<category>Generale</category>
			<dc:creator>ipX</dc:creator>
			<guid>https://ipx.clan.su/news/2008-03-08-16</guid>
			<pubDate>Sat, 08 Mar 2008 18:26:47 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Hackerii rom&amp;#226;ni, &amp;#238;n leg&amp;#259;tur&amp;#259; cu grup&amp;#259;ri mafiote ruse&amp;#351;ti</title>
			<description>&lt;B&gt;Hackerii romani, autori ai celui mai mare furt cibernetic din istorie, au colaborat cu grupari mafiote rusesti. Autoritatilor federale americane au ajuns sa creada ca autori sunt hackeri romani, pentru ca hotii au lasat amprente, „semne distinctive“, in urma loviturilor date. &lt;/B&gt;&lt;P&gt; Autoritatile federale americane sunt in plina ancheta privind cel mai mare furt inregistrat in istoria IT, comis, dupa toate indiciile, de hackerii romani. Lovitura a fost data colosului comercial american TJX, detinatorul unui superlant de supermarketuri. Potrivit datelor de ultima ora, hotii virtuali si-au lasat amprente, semne distinctive, dupa loviturile date. In plus, s-a descoperit, mai ales gratie acestor amprente, ca hackerii romani se afla in stransa legatura cu grupari mafiote rusesti. &lt;P&gt; Potrivit editiei electronice a publicatiei “Monsters and Critics”, sistemul War Driving ar fi putut fi sursa principala &amp;#238;n cazul furtului a peste 40 de milioane de &amp;#238;nregistrari din baza de date con...</description>
			<content:encoded>&lt;B&gt;Hackerii romani, autori ai celui mai mare furt cibernetic din istorie, au colaborat cu grupari mafiote rusesti. Autoritatilor federale americane au ajuns sa creada ca autori sunt hackeri romani, pentru ca hotii au lasat amprente, „semne distinctive“, in urma loviturilor date. &lt;/B&gt;&lt;P&gt; Autoritatile federale americane sunt in plina ancheta privind cel mai mare furt inregistrat in istoria IT, comis, dupa toate indiciile, de hackerii romani. Lovitura a fost data colosului comercial american TJX, detinatorul unui superlant de supermarketuri. Potrivit datelor de ultima ora, hotii virtuali si-au lasat amprente, semne distinctive, dupa loviturile date. In plus, s-a descoperit, mai ales gratie acestor amprente, ca hackerii romani se afla in stransa legatura cu grupari mafiote rusesti. &lt;P&gt; Potrivit editiei electronice a publicatiei “Monsters and Critics”, sistemul War Driving ar fi putut fi sursa principala &amp;#238;n cazul furtului a peste 40 de milioane de &amp;#238;nregistrari din baza de date contin&amp;#226;nd informatii despre clienti ai companiei TJX. Conform unei stiri publicate la sf&amp;#226;rsitul saptam&amp;#226;nii de Wall Street Journal, anchetatorii au declarat ca este posibil ca, &amp;#238;n parcarea magazinului Marshall, hotii sa fi utilizat antene directionale pentru captarea traficului wireless. Magazinul localizat &amp;#238;n Minessota a folosit sistemul WEP (Wire Equivalent Privacy) pentru securizarea sistemului de transmisie pentru hardul de procesare a cardurilor de credit al magazinului. &lt;P&gt;&lt;B&gt;Sisteme cu slaba protectie&lt;/B&gt; &lt;BR&gt; Se &amp;#238;mplinesc aproape doi ani de c&amp;#226;nd hackerii au reusit sa sparga protectia sistemului WEP, &amp;#238;nsa TJX abia acum face publica aceasta informatie. Potrivit rapoartelor, atacatorii au introdus programe &amp;#238;n interiorul retelei pentru facilitarea accesului sau au spart conturi valide de utilizator pentru accesarea acestora. Ulterior, utiliz&amp;#226;nd accesul descoperit, ei au putut sa intre &amp;#238;n retea pentru a sterge datele personale. Anchetatorii au mai spus ca supermarketul „Marshall” din St. Paul (Minessota) utiliza &amp;#238;n momentul respectiv o retea wireless protejata de sistemul WEP la standarde inferioare, &amp;#238;nlocuite de atunci prin protocoale Wi-Fi Protected Acces (WPA), demonstrate ca av&amp;#226;nd metode mai puternice de protectie de catre multi experti &amp;#238;n securitate. &lt;P&gt; „A fost la fel de usor ca si patrunderea &amp;#238;ntr-o casa printr-o fereastra laterala care era larg deschisa”, declara o persoana din apropierea anchetei de la TJX, potrivit articolului din ziar. Nu cum s-a reusit accesul este problema, ci protectia slaba oferita de WEP, ceea ce &amp;#238;nseamna ca odata patruns, atacatorul se poate conecta si asta e tot. „La fel de bine ca si cum ai patrunde &amp;#238;n centrul lor de date si te-ai aseza la un PC”, spune John Pescatore, vicepresedinte al Gartner. &lt;P&gt; Prima tentativa a industriei wireless de a crea o securitate a retelei, cunoscuta ca WEP, a devenit bine cunoscuta pentru defectiunile sale. Mai multe documente de securitate confirma faptul ca WEP poate fi spart &amp;#238;n c&amp;#226;teva secunde, fiind un subiect tabu c&amp;#226;nd se &amp;#238;ncearca securizarea unei retele sau a unor informatii. Ziarul ne mai informeaza ca sunt banuieli si asupra faptului ca TJX avea sistem lejer de audit intern si ca nu a fost utilizat &amp;#238;n mai multe banci, legile referitoare la credite impun&amp;#226;nd un sistem puternic de protectie wireless. &lt;P&gt;&lt;B&gt;O cifra uluitoare&lt;/B&gt; &lt;BR&gt; La momentul primului raport de la TJX, s-a crezut ca au fost compromisi &amp;#238;n decembrie 2006 si ca doar un numar mic de persoane a fost afectat de aceasta bresa. Ulterior, aceasta s-a dovedit a fi o pista falsa, &amp;#238;n momentul &amp;#238;n care TJX a declarat ca bresa s-a produs mai devreme, &amp;#238;n vara lui 2006, prin luna mai. Probe ulterioare au sugerat ca mai degraba &amp;#238;n luna iulie 2005 sistemul TJX a fost accesat pentru prima data de hoti. &amp;#206;n martie, compania a raportat faptul au fost furate informatiile de pe cel putin 45 de mil. de carduri de credit si de debit. &amp;#206;n orice caz, ziarul &amp;#238;i citeaza pe anchetatorii care declara ca ar putea fi compromise aproximativ 200 de milioane de conturi. „Hackerii, neidentificati p&amp;#226;na &amp;#238;n acest moment, au descarcat cel putin 45,7 milioane numere de carduri de credit si de debit din baza de date acumulata &amp;#238;n aproape un an, declara reprezentantii companiei. O persoana apropiata anchetei din interiorul firmei spune ca hotii au &amp;#238;nhatat &amp;#238;n jur de 200 milioane de numere de card, reprezent&amp;#226;nd informatiile adunate &amp;#238;n patru ani”, ne mentioneaza articolul. &lt;P&gt;&lt;B&gt;Hotii «trageau cu ochiul»&lt;/B&gt; &lt;BR&gt; Potrivit articolului din ziar, hackerii de la TJX au lasat c&amp;#226;teva puncte de reper pentru a demonstra ca atacurile au fost facute &amp;#238;n timpul perioadelor de v&amp;#226;rf ale v&amp;#226;nzarilor pentru a str&amp;#226;nge informatiile. Ei ar fi putut folosi acele informatii pentru a trage cu ochiul &amp;#238;n momentul &amp;#238;n care angajatii se &amp;#238;nregistrau (se logau) &amp;#238;n baza centrala de date a TJX. Ulterior, este posibil ca ei sa fi furat unul sau mai multe nume si parole de utilizator. Erau at&amp;#226;t de siguri pe ei &amp;#238;nsisi, &amp;#238;nc&amp;#226;t au lasat mesaje criptate unul altuia, pe reteaua companiei, pentru evitarea dublarii numerelor extrase din baza de date. &amp;#206;n timpul &amp;#238;n care hackerii furau informatiile, le si vindeau on-line celor care urmau sa produca atacuri folosind carduri false imprimate cu numerele respective. &lt;P&gt;&lt;B&gt;Hackerii au lasat «amprente»&lt;/B&gt; &lt;BR&gt; Cazurile de frauda datorate bresei din sistemul TJX au fost raportate &amp;#238;n Florida, Georgia si Louisiana, de asemenea &amp;#238;n Hong Kong si Suedia. Recent, bancile din New England primesc continuu liste din ceea ce ei numesc „hot cards”, care au fost expuse &amp;#238;n timpul bresei de la TJX. Chiar daca identitatile lor nu sunt cunoscute, atacurile de la de la TJX poarta amprenta echipelor formate din hackeri rom&amp;#226;ni si membri ai grupurilor de crima organizata rusa, care sunt suspecti si &amp;#238;n alte cel putin doua cazuri din Statele Unite, ne mai declara anchetatorii. &lt;BR&gt; Ancheta este &amp;#238;nca &amp;#238;n desfasurare si nu exista &amp;#238;nca un raport final pe aceasta problema. TJX nu a facut nici o declaratie oficiala, referitoare la rapoartele recente. &lt;P&gt;&lt;B&gt;Politistii romani primesc lectii pentru combaterea criminalitatii informatice de la americani&lt;/B&gt; &lt;BR&gt; Politistii din cadrul Directiei Generale de Combatere a Criminalitatii Organizate, Institutului de Criminalistica si de la Academia de Politie vor participa in perioada 8 – 11 mai la cursurile sustinute de specialisti americani in domeniul perchezitionarii sistemelor informatice. Astfel, instructorii din cadrul Companiei Guidance Software, cea care produce unul dintre cele mai utilizate softuri din acest domeniu, EnCase, vor preda pentru 18 politisti romani, care, la finalul cursurilor, vor primi in dotare computere si softuri necesare desfasurarii unor astfel de activitati. Colaborarea dintre autoritatile rom&amp;#226;ne si cele americane a &amp;#238;nceput &amp;#238;n anul 2001, in urma semnarii unui acord de asistenta &amp;#238;ntre Ambasada SUA la Bucuresti si Guvernul Rom&amp;#226;niei, prilej cu care au fost stabilite fonduri pentru prevenirea si combaterea criminalitatii informatice. &lt;P&gt;&lt;B&gt;asta cu politishtii chiar e interesant o pwla ce o sai prinda ;)&lt;/B&gt;</content:encoded>
			<link>https://ipx.clan.su/news/2007-05-31-15</link>
			<category>Generale</category>
			<dc:creator>ipX</dc:creator>
			<guid>https://ipx.clan.su/news/2007-05-31-15</guid>
			<pubDate>Thu, 31 May 2007 10:14:04 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Cea mai mare frauda cibernetica comisa de heackerii romini: 1 miliard $</title>
			<description>&lt;b&gt;Un grup de hackeri a comis cea mai mare frauda cibernetica din istoria tehnologiei informatiei. Autoritatile federale americane sustin ca ar fi vorba despre niste hoti virtuali romani. &lt;/b&gt; &lt;p&gt; Paguba este estimata la peste 1 miliard de dolari, fiind vorba despre 500.000 de clienti ai celui mai mare lant de supermarketuri, cu peste 2.500 de magazine &amp;#238;n SUA, Marea Britanie si Irlanda, apartinand celebrului retailer TJX &lt;br /&gt; &lt;b&gt; &lt;br /&gt; Hackerii si-au vazut nestingheriti de treaba timp de doi ani&lt;/b&gt; &lt;p&gt; Potrivit anchetei, cel mai probabil hackerii au vandut informatiile furate mai departe catre alti hoti care au „clonat“ cardurile &lt;p&gt; Presedintele-director general al TJX, Carol Meyrowitz, a redactat o scrisoare-avertisment catre toti clientii magazinelor online apartinand retailerului american &lt;p&gt; Recordul de carduri sparte si „clonate“ fusese stabilit in iunie 2005, cand au fost furate datele personale a 40 de milioane de utilizatori &lt;br /&gt; &lt;b&gt; &lt;br /&gt; Cazul a fost dezvaluit si...</description>
			<content:encoded>&lt;b&gt;Un grup de hackeri a comis cea mai mare frauda cibernetica din istoria tehnologiei informatiei. Autoritatile federale americane sustin ca ar fi vorba despre niste hoti virtuali romani. &lt;/b&gt; &lt;p&gt; Paguba este estimata la peste 1 miliard de dolari, fiind vorba despre 500.000 de clienti ai celui mai mare lant de supermarketuri, cu peste 2.500 de magazine &amp;#238;n SUA, Marea Britanie si Irlanda, apartinand celebrului retailer TJX &lt;br /&gt; &lt;b&gt; &lt;br /&gt; Hackerii si-au vazut nestingheriti de treaba timp de doi ani&lt;/b&gt; &lt;p&gt; Potrivit anchetei, cel mai probabil hackerii au vandut informatiile furate mai departe catre alti hoti care au „clonat“ cardurile &lt;p&gt; Presedintele-director general al TJX, Carol Meyrowitz, a redactat o scrisoare-avertisment catre toti clientii magazinelor online apartinand retailerului american &lt;p&gt; Recordul de carduri sparte si „clonate“ fusese stabilit in iunie 2005, cand au fost furate datele personale a 40 de milioane de utilizatori &lt;br /&gt; &lt;b&gt; &lt;br /&gt; Cazul a fost dezvaluit si urmarit de Privacy Rights Clearhousing&lt;/b&gt; &lt;p&gt; Directorul acestei organizatii, Beth Givens, a spus ca frauda de la TJ Maxx „va servi probabil, ani de zile de acum incolo, drept studiu de caz in domeniul securitatii IT“ &lt;p&gt; In acest moment, nu se cunoaste exact cum au reusit hackerii sa patrunda in sistemul informatic al TJ Maxx, dar mai ales cum au reusit sa treaca neobservati aproape doi ani. &lt;br /&gt; &lt;span style=&quot;color:red&quot;&gt;&lt;b&gt; &lt;br /&gt; pentru heackerii romini cel mai mare :RESPECT:&lt;/b&gt;&lt;/span&gt;</content:encoded>
			<link>https://ipx.clan.su/news/2007-05-31-14</link>
			<category>Incidente</category>
			<dc:creator>ipX</dc:creator>
			<guid>https://ipx.clan.su/news/2007-05-31-14</guid>
			<pubDate>Thu, 31 May 2007 09:53:52 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>2007, anul hackerilor?</title>
			<description>&lt;b&gt;Exper&amp;#355;ii &amp;#238;n securitate lanseaz&amp;#259; la sf&amp;#226;r&amp;#351;it de an obi&amp;#351;nuitele avertismente cu privire la ceea ce consider&amp;#259; c&amp;#259; vor face hackerii &amp;#238;n anul urm&amp;#259;tor. Se pare &amp;#238;ns&amp;#259; c&amp;#259; 2007 ar putea fi debutul unui adev&amp;#259;rat „cyberwar”, creatorii de coduri mali&amp;#355;ioase urm&amp;#226;nd s&amp;#259; &amp;#355;inteasc&amp;#259;, cu prec&amp;#259;dere, dispozitivele mobile. &lt;br /&gt; &lt;/b&gt; &lt;br /&gt; Pe m&amp;#259;sur&amp;#259; ce utilizatorii sunt din ce &amp;#238;n ce mai avertiza&amp;#355;i &amp;#238;n ceea ce prive&amp;#351;te domeniul infrac&amp;#355;iunilor s&amp;#259;v&amp;#226;r&amp;#351;ite prin e-mail, comunit&amp;#259;&amp;#355;ile de infractori cibernetici vor g&amp;#259;si noi metode de a comite fraude online, de a vinde bunuri false si de a sustrage secrete comerciale. &lt;br /&gt; Potrivit speciali&amp;#351;tilor, hackerii vor deschide un nou front &amp;#238;n r&amp;#259;zboiul criminalit&amp;#259;&amp;#355;ii informatice &amp;#351;i vor aduce pagube de miliarde de dolari &amp;#238;n 2007, &amp;#355;intind telefoanele mobile, mesageria instan...</description>
			<content:encoded>&lt;b&gt;Exper&amp;#355;ii &amp;#238;n securitate lanseaz&amp;#259; la sf&amp;#226;r&amp;#351;it de an obi&amp;#351;nuitele avertismente cu privire la ceea ce consider&amp;#259; c&amp;#259; vor face hackerii &amp;#238;n anul urm&amp;#259;tor. Se pare &amp;#238;ns&amp;#259; c&amp;#259; 2007 ar putea fi debutul unui adev&amp;#259;rat „cyberwar”, creatorii de coduri mali&amp;#355;ioase urm&amp;#226;nd s&amp;#259; &amp;#355;inteasc&amp;#259;, cu prec&amp;#259;dere, dispozitivele mobile. &lt;br /&gt; &lt;/b&gt; &lt;br /&gt; Pe m&amp;#259;sur&amp;#259; ce utilizatorii sunt din ce &amp;#238;n ce mai avertiza&amp;#355;i &amp;#238;n ceea ce prive&amp;#351;te domeniul infrac&amp;#355;iunilor s&amp;#259;v&amp;#226;r&amp;#351;ite prin e-mail, comunit&amp;#259;&amp;#355;ile de infractori cibernetici vor g&amp;#259;si noi metode de a comite fraude online, de a vinde bunuri false si de a sustrage secrete comerciale. &lt;br /&gt; Potrivit speciali&amp;#351;tilor, hackerii vor deschide un nou front &amp;#238;n r&amp;#259;zboiul criminalit&amp;#259;&amp;#355;ii informatice &amp;#351;i vor aduce pagube de miliarde de dolari &amp;#238;n 2007, &amp;#355;intind telefoanele mobile, mesageria instant &amp;#351;i comunit&amp;#259;&amp;#355;ile de pe website-uri precum MySpace. &lt;p&gt; Firma Trend Micro avertizeaz&amp;#259; c&amp;#259; ace&amp;#351;tia au devenit tot mai experimenta&amp;#355;i. „Atacurile au devenit din ce &amp;#238;n ce mai sofisticate. Totul este despre cum s&amp;#259; faci bani p&amp;#259;c&amp;#259;lindu-i pe al&amp;#355;ii. &amp;#350;i ei &amp;#351;tiu cum s&amp;#259; fac&amp;#259; din ce &amp;#238;n ce mai mul&amp;#355;i bani”, spune Dave Rand de la Trend Micro. &lt;p&gt; Site-uri „sociale”, cum ar fi MySpace, vor deveni zone perfecte pentru a fi exploatate de malware, de unde infractorii &amp;#238;&amp;#351;i vor str&amp;#226;nge datele necesare atacurilor cibernetice. Speciali&amp;#351;tii Trend sunt de p&amp;#259;rere c&amp;#259; hackerii vor &amp;#355;inti persoanele ce utilizeaz&amp;#259; mesageria instant, telefoanele mobile sau efectueaz&amp;#259; apeluri telefonice pe Internet, iar noii viru&amp;#351;i vor fi destina&amp;#355;i &amp;#238;nregistr&amp;#259;rii de parole sau pentru a trimite milioane de mesaje de tip spam. De asemenea, va lua amploare impersonarea, respectiv furtul de identitate, utilizatorii obi&amp;#351;nui&amp;#355;i urm&amp;#226;nd a fi &amp;#238;ndemna&amp;#355;i s&amp;#259; &amp;#238;&amp;#351;i dezv&amp;#259;luie pe internet fotografiile &amp;#351;i datele personale, devenind astfel vulnerabili la atacuri de tip phishing. De asemenea, Trend consider&amp;#259; c&amp;#259; noul sistem de operare Vista sau IE6 vor atrage la fel de mult hackerii ca &amp;#351;i mai vechiul XP. &lt;p&gt; McAfee avertizeaz&amp;#259; c&amp;#259; spionajul economic va deveni mult mai sofisticat. Infractorii angajeaz&amp;#259; stunden&amp;#355;i pentru a-i planta ca agen&amp;#355;i &amp;#238;n companii, iar cantit&amp;#259;&amp;#355;i imense de date pot fi sustrase pe memory stick-uri portabile, deoarece datele sunt adesea cel mai de pre&amp;#355; capital al firmelor. &lt;br /&gt; Firmele de securitate sunt de acord c&amp;#259; infrac&amp;#355;ionalitatea cibernetic&amp;#259; este extrem de greu de pedepsit, deoarece atacatorii ac&amp;#355;ioneaz&amp;#259; sub ad&amp;#259;postul anonimatului, din diferite zone geografice &amp;#351;i pe fusuri orare diferite. Avertismentele sunt similare cu cele din anul trecut, partea buna, &amp;#238;ns&amp;#259;, este c&amp;#259; aceste avertismente &amp;#238;ncurajeaz&amp;#259; profesioni&amp;#351;tii s&amp;#259; achizi&amp;#355;ioneze software de securitate.</content:encoded>
			<link>https://ipx.clan.su/news/2007-05-31-13</link>
			<category>Generale</category>
			<dc:creator>ipX</dc:creator>
			<guid>https://ipx.clan.su/news/2007-05-31-13</guid>
			<pubDate>Thu, 31 May 2007 09:47:25 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Laptopul de 100 de dolari, periclitat de un proiect Intel</title>
			<description>&lt;B&gt;Nick Negroponte, fondatorul &amp;#351;i conduc&amp;#259;torul proiectului One Laptop Per Child (Un laptop pentru fiecare copil), consider&amp;#259; c&amp;#259; Intel pericliteaz&amp;#259; succesul acestuia. Negroponte a declarat c&amp;#259; practicile celor de la Intel au adus prejudicii importante proiectului s&amp;#259;u. El sus&amp;#355;ine c&amp;#259; ar fi avut p&amp;#226;n&amp;#259; acum trei milioane de comenzi pentru laptopul de 100 de dolari, dac&amp;#259; nu ar fi existat Intel. &lt;BR&gt;&lt;/B&gt;&lt;BR&gt; „Intel a afectat enorm programul”, a spus el. Potrivit lui Negroponte, Intel a distribuit materiale &amp;#238;n care pune la &amp;#238;ndoial&amp;#259; caracteristicile laptopului &amp;#351;i ofer&amp;#259; laptopuri concepute de companie. &lt;P&gt; Craig Barrett, Intel Chairman, nu a cerut scuze pentru comportamentul adoptat de compania pe care o reprezint&amp;#259;. El &amp;#351;i-a petrecut mult timp dup&amp;#259; ce a cedat postul de CEO lui Paul Otellini pentru a c&amp;#259;l&amp;#259;tori cu scopul de a promova ideea r&amp;#259;sp&amp;#226;ndirii calculatoarelor &amp;#238;n r&amp;#226;nd...</description>
			<content:encoded>&lt;B&gt;Nick Negroponte, fondatorul &amp;#351;i conduc&amp;#259;torul proiectului One Laptop Per Child (Un laptop pentru fiecare copil), consider&amp;#259; c&amp;#259; Intel pericliteaz&amp;#259; succesul acestuia. Negroponte a declarat c&amp;#259; practicile celor de la Intel au adus prejudicii importante proiectului s&amp;#259;u. El sus&amp;#355;ine c&amp;#259; ar fi avut p&amp;#226;n&amp;#259; acum trei milioane de comenzi pentru laptopul de 100 de dolari, dac&amp;#259; nu ar fi existat Intel. &lt;BR&gt;&lt;/B&gt;&lt;BR&gt; „Intel a afectat enorm programul”, a spus el. Potrivit lui Negroponte, Intel a distribuit materiale &amp;#238;n care pune la &amp;#238;ndoial&amp;#259; caracteristicile laptopului &amp;#351;i ofer&amp;#259; laptopuri concepute de companie. &lt;P&gt; Craig Barrett, Intel Chairman, nu a cerut scuze pentru comportamentul adoptat de compania pe care o reprezint&amp;#259;. El &amp;#351;i-a petrecut mult timp dup&amp;#259; ce a cedat postul de CEO lui Paul Otellini pentru a c&amp;#259;l&amp;#259;tori cu scopul de a promova ideea r&amp;#259;sp&amp;#226;ndirii calculatoarelor &amp;#238;n r&amp;#226;ndul lumii s&amp;#259;race. &lt;P&gt; „Sunt foarte multe oprotunit&amp;#259;&amp;#355;i pentru a lucra &amp;#238;mpreun&amp;#259;. Acesta este motivul pentru care c&amp;#226;nd se spune c&amp;#259; facem concuren&amp;#355;&amp;#259; cu scopul de a-i scoate de pe pia&amp;#355;&amp;#259;, mi se pare o nebunie”, a spus Barrett. &lt;P&gt; Negroponte consider&amp;#259; c&amp;#259; adev&amp;#259;rata problem&amp;#259; este c&amp;#259; One Laptop folose&amp;#351;te un procesor de la AMD &amp;#351;i nu unul de la Intel. &lt;P&gt; AMD a &amp;#238;ncercat propriul Personal Internet Communicator, iar pentru c&amp;#259; produsul nu a mai fost lansat, compania a &amp;#238;nceput s&amp;#259; vorbeasc&amp;#259; tot mai mult despre r&amp;#259;sp&amp;#226;ndirea leg&amp;#259;turii la internet &amp;#238;n r&amp;#226;ndul na&amp;#355;iunilot s&amp;#259;race. Un alt grup, denumit Project Inkwell investigheaz&amp;#259; modalit&amp;#259;&amp;#355;i de a lega &amp;#238;n re&amp;#355;ea s&amp;#259;lile de clas&amp;#259; din lume.</content:encoded>
			<link>https://ipx.clan.su/news/2007-05-31-12</link>
			<category>Generale</category>
			<dc:creator>ipX</dc:creator>
			<guid>https://ipx.clan.su/news/2007-05-31-12</guid>
			<pubDate>Thu, 31 May 2007 09:42:12 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Moldova &amp;#351;i Ucraina au recunoscut drept eficient&amp;#259; activitatea EUBAM</title>
			<description>Primul ministru al RM Vasile Tarlev &amp;#351;i prim-vicepremierul Ucrainei Nikoali Azarov au recunoscut drept eficient&amp;#259; activitatea misiunii europene pentru acordarea de asisten&amp;#355;&amp;#259; la frontiera &amp;#238;ntre ambele &amp;#355;&amp;#259;ri (EUBAM). Aceasta s-a constatat &amp;#238;n cadrul &amp;#238;ntrevederii, care a avut loc vineri &amp;#238;n timpul summitului &amp;#351;efilor de guverne ale &amp;#355;&amp;#259;rilor CSI de la Ialta, comunic&amp;#259; agen&amp;#355;ia NOVOSTI-MOLDOVA cu referire la serviciul de pres&amp;#259; al Guvernului RM. &lt;p&gt; P&amp;#259;r&amp;#355;ile au remarcat c&amp;#259; gra&amp;#355;ie suportului misiunii s-a reu&amp;#351;it de a reglementa fluxurile de m&amp;#259;rfuri pe segmentul transnistrean. Interlocutorii au recunoscut necesitatea &amp;#238;ntreprinderii unor noi ac&amp;#355;iuni comune &amp;#238;n aceast&amp;#259; direc&amp;#355;ie. &lt;p&gt; Ei s-au mai pronun&amp;#355;at pentru convocarea &amp;#238;n viitorul apropiat a &amp;#351;edin&amp;#355;ei Comisiei mixte interguvernamentale moldo-ucrainene de cooperare &amp;#238;n scopul examin&amp;#259;rii probleme...</description>
			<content:encoded>Primul ministru al RM Vasile Tarlev &amp;#351;i prim-vicepremierul Ucrainei Nikoali Azarov au recunoscut drept eficient&amp;#259; activitatea misiunii europene pentru acordarea de asisten&amp;#355;&amp;#259; la frontiera &amp;#238;ntre ambele &amp;#355;&amp;#259;ri (EUBAM). Aceasta s-a constatat &amp;#238;n cadrul &amp;#238;ntrevederii, care a avut loc vineri &amp;#238;n timpul summitului &amp;#351;efilor de guverne ale &amp;#355;&amp;#259;rilor CSI de la Ialta, comunic&amp;#259; agen&amp;#355;ia NOVOSTI-MOLDOVA cu referire la serviciul de pres&amp;#259; al Guvernului RM. &lt;p&gt; P&amp;#259;r&amp;#355;ile au remarcat c&amp;#259; gra&amp;#355;ie suportului misiunii s-a reu&amp;#351;it de a reglementa fluxurile de m&amp;#259;rfuri pe segmentul transnistrean. Interlocutorii au recunoscut necesitatea &amp;#238;ntreprinderii unor noi ac&amp;#355;iuni comune &amp;#238;n aceast&amp;#259; direc&amp;#355;ie. &lt;p&gt; Ei s-au mai pronun&amp;#355;at pentru convocarea &amp;#238;n viitorul apropiat a &amp;#351;edin&amp;#355;ei Comisiei mixte interguvernamentale moldo-ucrainene de cooperare &amp;#238;n scopul examin&amp;#259;rii problemelor, care apar &amp;#238;n procesul aprofund&amp;#259;rii rela&amp;#355;iilor bilaterale. &lt;p&gt; Tarlev a solicitat p&amp;#259;r&amp;#355;ii ucrainene s&amp;#259; urgenteze ac&amp;#355;iunile pentru construc&amp;#355;ia liniei electrice de &amp;#238;nalt&amp;#259; tensiune B&amp;#259;l&amp;#355;i-Novodnestrovsk - proiect, care va fi realizat cu suportul Comisiei Europene. &lt;p&gt; Premierul moldovean a optat pentru elaborarea &amp;#351;i semnarea unui acord pe termen lung de cooperare &amp;#238;n sfera energetic&amp;#259; &amp;#238;ntre Moldova &amp;#351;i Ucraina.</content:encoded>
			<link>https://ipx.clan.su/news/2007-05-27-11</link>
			<category>Sfera sociala</category>
			<dc:creator>ipX</dc:creator>
			<guid>https://ipx.clan.su/news/2007-05-27-11</guid>
			<pubDate>Sun, 27 May 2007 08:45:12 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Reuniunea &amp;#351;efilor de guverne ale &amp;#355;&amp;#259;rilor CSI &amp;#351;i-a &amp;#238;nceput lucr&amp;#259;rile la Ialta</title>
			<description>Primul vicepremier al Ucrainei Nikolai Azarov a deschis &amp;#351;edin&amp;#355;a Consiliului &amp;#351;efilor de guverne ale &amp;#355;&amp;#259;rilor-participante la Comunitatea Statelor Independente (CSI), care vineri &amp;#238;&amp;#351;i desf&amp;#259;&amp;#351;oar&amp;#259; lucr&amp;#259;rile la Ialta. &lt;p&gt; &quot;Din numele lui Viktor Ianukovici, &amp;#351;ef al Guvernului nostru, din numele &amp;#238;ntregului Guvern &amp;#351;i personal sunt bucuros s&amp;#259; v&amp;#259; salut &amp;#238;n Crimeea, pe p&amp;#259;m&amp;#238;ntul ucrainean&quot;, - a spus Azarov. &lt;p&gt; Potrivit primului vicepremier, partea ucrainean&amp;#259; este dispus&amp;#259; s&amp;#259; fac&amp;#259; tot ce este necesar pentru organizarea cu succes a summitului. Chiar timpul &amp;#238;nsorit favorizeaz&amp;#259; aceast&amp;#259; &amp;#238;nt&amp;#238;lnire, a ad&amp;#259;ugat el. &amp;#350;eful delega&amp;#355;iei ucrainene a men&amp;#355;ionat cre&amp;#351;terea dinamic&amp;#259; a rela&amp;#355;iilor republicii cu al&amp;#355;i membri ai Comunit&amp;#259;&amp;#355;ii. Potrivit spuselor lui, numai anul trecut circula&amp;#355;ia m&amp;#259;rfurilor &amp;#238;ntre statul ucrainea...</description>
			<content:encoded>Primul vicepremier al Ucrainei Nikolai Azarov a deschis &amp;#351;edin&amp;#355;a Consiliului &amp;#351;efilor de guverne ale &amp;#355;&amp;#259;rilor-participante la Comunitatea Statelor Independente (CSI), care vineri &amp;#238;&amp;#351;i desf&amp;#259;&amp;#351;oar&amp;#259; lucr&amp;#259;rile la Ialta. &lt;p&gt; &quot;Din numele lui Viktor Ianukovici, &amp;#351;ef al Guvernului nostru, din numele &amp;#238;ntregului Guvern &amp;#351;i personal sunt bucuros s&amp;#259; v&amp;#259; salut &amp;#238;n Crimeea, pe p&amp;#259;m&amp;#238;ntul ucrainean&quot;, - a spus Azarov. &lt;p&gt; Potrivit primului vicepremier, partea ucrainean&amp;#259; este dispus&amp;#259; s&amp;#259; fac&amp;#259; tot ce este necesar pentru organizarea cu succes a summitului. Chiar timpul &amp;#238;nsorit favorizeaz&amp;#259; aceast&amp;#259; &amp;#238;nt&amp;#238;lnire, a ad&amp;#259;ugat el. &amp;#350;eful delega&amp;#355;iei ucrainene a men&amp;#355;ionat cre&amp;#351;terea dinamic&amp;#259; a rela&amp;#355;iilor republicii cu al&amp;#355;i membri ai Comunit&amp;#259;&amp;#355;ii. Potrivit spuselor lui, numai anul trecut circula&amp;#355;ia m&amp;#259;rfurilor &amp;#238;ntre statul ucrainean &amp;#351;i alte &amp;#355;&amp;#259;ri a sporit cu 18 la sut&amp;#259;. Azarov reprezint&amp;#259; Ucraina &amp;#238;n Consiliu &amp;#238;n locul Primului ministru Ianukovici, care &amp;#351;i-a anulat participarea &amp;#238;n leg&amp;#259;tur&amp;#259; cu agravarea situa&amp;#355;iei politice din &amp;#355;ar&amp;#259;. &lt;p&gt; La &amp;#351;edin&amp;#355;a Consiliului &amp;#351;efilor de guverne ale statelor-membre ale CSI particip&amp;#259; reprezentan&amp;#355;i ai 12 &amp;#355;&amp;#259;ri. &lt;p&gt; &amp;#206;n fruntea delega&amp;#355;iilor Rusiei, Belorusiei, Moldovei, Armeniei, Azerbaidjanului &amp;#351;i Tadjikistanului sunt premierii, delega&amp;#355;iile Ucrainei, Georgiei, Kazahstanului, Turkmenistanului, Kirghiziei &amp;#351;i Uzbekistanului sunt conduse de mini&amp;#351;tri &amp;#351;i reprezentan&amp;#355;i plenipoten&amp;#355;iari ai organelor puterii executive.</content:encoded>
			<link>https://ipx.clan.su/news/2007-05-27-10</link>
			<category>Politica</category>
			<dc:creator>ipX</dc:creator>
			<guid>https://ipx.clan.su/news/2007-05-27-10</guid>
			<pubDate>Sun, 27 May 2007 08:30:15 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Odat&amp;#259; cu sosirea sezonului estival &amp;#238;n republic&amp;#259; a sporit pericolul incidentelor pe ap&amp;#259;</title>
			<description>Odat&amp;#259; cu sosirea sezonului estival &amp;#238;n republic&amp;#259; a sporit pericolul incidentelor pe ap&amp;#259;. &lt;p&gt; Dup&amp;#259; cum i s-a comunicat vineri agen&amp;#355;iei NOVOSTI-MOLDOVA la Departamentul Situa&amp;#355;ii Excep&amp;#355;ionale (DSE) al MAI al RM, &amp;#238;n mai au fost deja &amp;#238;nregistrate dou&amp;#259; cazuri de &amp;#238;nec. &amp;#206;n iazurile din Orhei &amp;#351;i Ialoveni &amp;#351;i-au pierdut via&amp;#355;a doi copii. &lt;p&gt; &amp;#206;n 2006 &amp;#238;n republic&amp;#259; s-au &amp;#238;necat 92 de persoane, 29 dintre care - copii. &lt;p&gt; DSE al MAI al RM pre&amp;#238;nt&amp;#238;mpin&amp;#259; popula&amp;#355;ia despre necesitatea de a respecta regulile elementare de securitate &amp;#238;n timpul sc&amp;#259;ldatului: se interzice intrarea &amp;#238;n ap&amp;#259; &amp;#238;n locuri necunoscute, de a l&amp;#259;sa copiii f&amp;#259;r&amp;#259; supraveghere &amp;#351;i de a se sc&amp;#259;lda &amp;#238;n stare de ebrietate. &lt;p&gt; Asa ca aientie maxima :)</description>
			<content:encoded>Odat&amp;#259; cu sosirea sezonului estival &amp;#238;n republic&amp;#259; a sporit pericolul incidentelor pe ap&amp;#259;. &lt;p&gt; Dup&amp;#259; cum i s-a comunicat vineri agen&amp;#355;iei NOVOSTI-MOLDOVA la Departamentul Situa&amp;#355;ii Excep&amp;#355;ionale (DSE) al MAI al RM, &amp;#238;n mai au fost deja &amp;#238;nregistrate dou&amp;#259; cazuri de &amp;#238;nec. &amp;#206;n iazurile din Orhei &amp;#351;i Ialoveni &amp;#351;i-au pierdut via&amp;#355;a doi copii. &lt;p&gt; &amp;#206;n 2006 &amp;#238;n republic&amp;#259; s-au &amp;#238;necat 92 de persoane, 29 dintre care - copii. &lt;p&gt; DSE al MAI al RM pre&amp;#238;nt&amp;#238;mpin&amp;#259; popula&amp;#355;ia despre necesitatea de a respecta regulile elementare de securitate &amp;#238;n timpul sc&amp;#259;ldatului: se interzice intrarea &amp;#238;n ap&amp;#259; &amp;#238;n locuri necunoscute, de a l&amp;#259;sa copiii f&amp;#259;r&amp;#259; supraveghere &amp;#351;i de a se sc&amp;#259;lda &amp;#238;n stare de ebrietate. &lt;p&gt; Asa ca aientie maxima :)</content:encoded>
			<link>https://ipx.clan.su/news/2007-05-27-9</link>
			<category>Incidente</category>
			<dc:creator>ipX</dc:creator>
			<guid>https://ipx.clan.su/news/2007-05-27-9</guid>
			<pubDate>Sun, 27 May 2007 08:18:34 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>Joi vor &amp;#238;ncepe lucr&amp;#259;rile de construc&amp;#355;ie a tronsonului de cale ferat&amp;#259; Giurgiule&amp;#351;ti-Cahul</title>
			<description>Joi, 24 mai, vor &amp;#238;ncepe lucr&amp;#259;rile de construc&amp;#355;ie a tronsonului de cale ferat&amp;#259; Giurgiule&amp;#351;ti-Cahul. Acest fapt l-a comunicat agen&amp;#355;iei NOVOSTI-MOLDOVA asistentul directorului general al &amp;#206;ntreprinderii de Stat (&amp;#206;S) &quot;Calea Ferat&amp;#259; din Moldova&quot; (CFM) Vasile Cucu. &lt;p&gt; Potrivit spuselor lui, p&amp;#238;n&amp;#259; la finele anului 2008 acest segment cu lungimea de 50 km va fi dat &amp;#238;n exploatare &amp;#351;i aici vor &amp;#238;ncepe s&amp;#259; circule trenurile. &lt;p&gt; Directorul general al &amp;#206;S &quot;CFM&quot; Miron Gagauz a comunicat c&amp;#259; construirea tronsonului va permite de a uni terminalul interna&amp;#355;ional &quot;Giurgiule&amp;#351;ti&quot; cu infrastructura de transport a &amp;#355;&amp;#259;rii, precum &amp;#351;i c&amp;#259;ile ferate din Ucraina &amp;#351;i Rom&amp;#226;nia. Acest fapt, la r&amp;#238;ndul s&amp;#259;u, va aatribui un impuls suplimentar dezvolt&amp;#259;rii social-economic&amp;#259; a raioanelor din sudul Moldovei. &lt;p&gt; &lt;b&gt;De inceput se incep ele dar se pune intrebarea cind se vor termina&lt;/b&gt;</description>
			<content:encoded>Joi, 24 mai, vor &amp;#238;ncepe lucr&amp;#259;rile de construc&amp;#355;ie a tronsonului de cale ferat&amp;#259; Giurgiule&amp;#351;ti-Cahul. Acest fapt l-a comunicat agen&amp;#355;iei NOVOSTI-MOLDOVA asistentul directorului general al &amp;#206;ntreprinderii de Stat (&amp;#206;S) &quot;Calea Ferat&amp;#259; din Moldova&quot; (CFM) Vasile Cucu. &lt;p&gt; Potrivit spuselor lui, p&amp;#238;n&amp;#259; la finele anului 2008 acest segment cu lungimea de 50 km va fi dat &amp;#238;n exploatare &amp;#351;i aici vor &amp;#238;ncepe s&amp;#259; circule trenurile. &lt;p&gt; Directorul general al &amp;#206;S &quot;CFM&quot; Miron Gagauz a comunicat c&amp;#259; construirea tronsonului va permite de a uni terminalul interna&amp;#355;ional &quot;Giurgiule&amp;#351;ti&quot; cu infrastructura de transport a &amp;#355;&amp;#259;rii, precum &amp;#351;i c&amp;#259;ile ferate din Ucraina &amp;#351;i Rom&amp;#226;nia. Acest fapt, la r&amp;#238;ndul s&amp;#259;u, va aatribui un impuls suplimentar dezvolt&amp;#259;rii social-economic&amp;#259; a raioanelor din sudul Moldovei. &lt;p&gt; &lt;b&gt;De inceput se incep ele dar se pune intrebarea cind se vor termina&lt;/b&gt;</content:encoded>
			<link>https://ipx.clan.su/news/2007-05-24-8</link>
			<category>Sfera sociala</category>
			<dc:creator>ipX</dc:creator>
			<guid>https://ipx.clan.su/news/2007-05-24-8</guid>
			<pubDate>Thu, 24 May 2007 19:29:46 GMT</pubDate>
		</item>
		<item>
			<title>&amp;#206;niante de curs&amp;#259; - un fum de marijuan&amp;#259;</title>
			<description>La Chi&amp;#351;in&amp;#259;u a fost re&amp;#355;inut un taximetrist suspectat c&amp;#259; &amp;#238;nainte de curs&amp;#259; a fumat marijuan&amp;#259;. &lt;p&gt; Acest fapt i s-a comunicat joi agen&amp;#355;iei NOVOSTI-MOLDOVA la serviciul de pres&amp;#259; al MAI al RM. Acolo au precizat c&amp;#259; angajatul serviciului de taximetre &quot;1422&quot; Oleg L., &amp;#238;n v&amp;#238;rst&amp;#259; de 40 de ani, a atras aten&amp;#355;ia colaboratorilor Poli&amp;#355;iei Rutiere prin conducere nesigur&amp;#259; a automobilului. Dup&amp;#259; controlul ma&amp;#351;inii a fost descoperit un pachet cu un amestec de culoare verde, care se asem&amp;#259;na cu marijuana. Vor fi supuse expertizei &amp;#351;i taximetristul, &amp;#351;i con&amp;#355;inutul pachetului. &lt;p&gt; Potrivit datelor poli&amp;#355;iei, la Chi&amp;#351;in&amp;#259;u 32 de companii de&amp;#355;in licen&amp;#355;&amp;#259; pentru transporatrea pasagerilor cu autoturisme. Din parcul de taximetre fac parte 2608 unit&amp;#259;&amp;#355;i de tehnic&amp;#259;. &amp;#206;n ianuarie-aprilie 2007 &amp;#238;n ora&amp;#351; s-au &amp;#238;nregistrat 50 de accidente de circula&amp;#355;ie grave...</description>
			<content:encoded>La Chi&amp;#351;in&amp;#259;u a fost re&amp;#355;inut un taximetrist suspectat c&amp;#259; &amp;#238;nainte de curs&amp;#259; a fumat marijuan&amp;#259;. &lt;p&gt; Acest fapt i s-a comunicat joi agen&amp;#355;iei NOVOSTI-MOLDOVA la serviciul de pres&amp;#259; al MAI al RM. Acolo au precizat c&amp;#259; angajatul serviciului de taximetre &quot;1422&quot; Oleg L., &amp;#238;n v&amp;#238;rst&amp;#259; de 40 de ani, a atras aten&amp;#355;ia colaboratorilor Poli&amp;#355;iei Rutiere prin conducere nesigur&amp;#259; a automobilului. Dup&amp;#259; controlul ma&amp;#351;inii a fost descoperit un pachet cu un amestec de culoare verde, care se asem&amp;#259;na cu marijuana. Vor fi supuse expertizei &amp;#351;i taximetristul, &amp;#351;i con&amp;#355;inutul pachetului. &lt;p&gt; Potrivit datelor poli&amp;#355;iei, la Chi&amp;#351;in&amp;#259;u 32 de companii de&amp;#355;in licen&amp;#355;&amp;#259; pentru transporatrea pasagerilor cu autoturisme. Din parcul de taximetre fac parte 2608 unit&amp;#259;&amp;#355;i de tehnic&amp;#259;. &amp;#206;n ianuarie-aprilie 2007 &amp;#238;n ora&amp;#351; s-au &amp;#238;nregistrat 50 de accidente de circula&amp;#355;ie grave &amp;#351;i 127 de gravitate medie, &amp;#238;n care au fost implica&amp;#355;i taximetri&amp;#351;ti. Principalele contraven&amp;#355;ii au fost nerespectarea regimului de vitez&amp;#259;, ignorarea semnalului de interdic&amp;#355;ie al semaforului. &lt;p&gt; &lt;b&gt;Dar ce nare voie sa fumeze omul?&lt;/b&gt;:D</content:encoded>
			<link>https://ipx.clan.su/news/2007-05-24-7</link>
			<category>Incidente</category>
			<dc:creator>ipX</dc:creator>
			<guid>https://ipx.clan.su/news/2007-05-24-7</guid>
			<pubDate>Thu, 24 May 2007 19:26:36 GMT</pubDate>
		</item>
	</channel>
</rss>